Ultima vreme a fost împresurată cu multe lucruri minunate şi oameni speciali. Timpul petrecut în preajma(nu obligatoriu din punct de vedere al proximităţii spaţiale) unor minţi şi suflete speciale dau sens existenţei personale.
Am simţit, în repetate rânduri, că e momentul să mă bucur şi eu de viaţa dăruită; dacă alţii nu valorifică oportunitatea vizitei lor pe Pământ, eu de ce aş fi ca ei? Fiecare întrezărire a dimineţii printre pleoapele adormite, guriţele de cafea aromată, cerealele cu măr(o reţetă specială învăţată de la un novice extraordinar: Mihai-Radu - aproape 8 luni de viaţă), un zâmbet, un gând sincer şi plin de afecţiune, o margaretă, o bucată de verde, o prietenie trezită din aţipire, locuri noi, oraşe sobre sau vesele, experienţe diferite, timp cu mine…şi cu ceilalţi, memorialistică savuroasă şi plină de spiritualitate... aş avea motiv să trec pe lângă toate astea?
Ei…ba bine că da… după cum spuneam, în urmă cu o zi: a venit timpul ca lucrurile mici să ne dea bucurii MARI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu